Ce vreți de la un Dizabil?!

MAI MULTĂ DRAGOSTE FAȚĂ DE UN FRATE-MĂGAR-PORC VITREG...

Este ușor să chemăm la iertare pentru tot răul ce se face cu sau fără premeditare, dar cine străduiește să-i înlăture consecințele?

Ce vreți mai mult de la un dizabil chemat din Italia să revină în Chișinău pentru a pune capăt necazurilor și a obține o nouă șansă în viață , dar se vede atras în necazuri și mai mari într-o și devine o unealtă de răzbunare copilărească în mâna unor apropiați atât de depărtați ca oameni?!
Ce vreți mai mult de la un dizabil care în final, este gonit afară de însăși propriul frate cu o răutate ieșită din margini și la ordinul a celeia ce în cazuri normale numim soție, iar mai puțin normale adăugăm ...cu draci?!
Ce vreți mai mult de la un dizabil pe suferințele căruia și-au satisfăcut copilăreasca poftă de răzbunare, călcând în picioare și pe Dumnezeu?!
Ce vreți, a-a-a?
Mai multă dragoste față de un frate-măgar-porc-bou vitreg și mai puține mărturii revoltătoare?!
Mai puțină vorbăraie pe blog, mai multe fapte pe teren?!
Mai multă practică și mai puține teorii?!
Mai puține semne de exclamație, mai multă pasivitate?!
Mai mult iertător și mai puțin supăralnic?!
Și cât să mai iert…
Spune-ți, folosiți tastiera, face bine uneori.
Ce sens are să ierți o prostie la care au stăruit cu atâta poftă și plăcere de a pricinui suferință celui în suferință?! Dacă nimic nu-i va face ca să-și îndrepte greșelile și nici mai buni nu vor mai fi cu tine cândva?!
Nici Dumnezeu nu îngăduie să iertăm numai de dragul celeilalte persoane. Fiindcă a greși este omenește, a stărui în greșeală este drăcește, iar a îndrepta o greșeală, iată ce este ... Dumnezeiește!
Căci este ușor să chemăm la iertare pentru tot răul ce se face cu sau fără premeditare, dar cine străduiește să-i înlăture consecințele?!
Să ierți tot răul, e la fel ca și să-l îngăduiești, să-l accepți.
Apoi, oamenii fac foarte rar aceiași greșeală de doua ori, ... de obicei o fac de trei sau de mai multe ori. Cum să nu te superi pe ei, dacă tot nu învață din ele?
Ce rost să simți sufletește și să nu te superi omenește pe cei mai animalici oameni-distrugători de speranțe întâlniți vreodată în viața ta?!
Iar eu, îmi îngăduiesc cel mult să deschid cărțile pe față. Și atât.
Se poate mai altfel?