Încovoiat pe un umăr stau și scriu
Într-un divan rămolit și ros
Pe un blog ce mă menține viu
O viață întoarsă pe dos!
Surprins între lumină și întuneric,
Așteptând un miracol, mereu stând să mor
Anul Nou a devenit pentru mine malefic
Sânge transformându-se în apă de izvor.
Am vrut să străbat apa-n piatră
Să-i dau destinului o altă ființă,
Dar m-am întors damblagiu la vatră
Într-un divan rămolit și ros
Pe un blog ce mă menține viu
O viață întoarsă pe dos!
Surprins între lumină și întuneric,
Așteptând un miracol, mereu stând să mor
Anul Nou a devenit pentru mine malefic
Sânge transformându-se în apă de izvor.
Am vrut să străbat apa-n piatră
Să-i dau destinului o altă ființă,
Dar m-am întors damblagiu la vatră
Înșelat de chiar oameni de credință.
Blocat într-un fior de gheață
Mușcat de o viperă cu colți veninoși
Fericire mică, speranță legată cu aţă...
O lume întoarsă pe dos!
Și poate n-am să cad odată cu toamna
Într-un somn lung și greu
Ca și frunzele, bagă seama
Călcate, recălcate mereu.
Blocat într-un fior de gheață
Mușcat de o viperă cu colți veninoși
Fericire mică, speranță legată cu aţă...
O lume întoarsă pe dos!
Și poate n-am să cad odată cu toamna
Într-un somn lung și greu
Ca și frunzele, bagă seama
Călcate, recălcate mereu.
Ca pământul să-mi fie de pat
Și golul în loc de căpătâi,
Frunzele înveliș uscat
Și cu visele să mă mângâi.
Îmbrățișat cu sloi de gheață
De la brâu și până jos,
Rămân acelaș, verde-n față!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc pentru timpul acordat ....